Dunărea — fluviul care definește granița sudică
Dunărea intră în România la Baziaș (județul Caraș-Severin) și parcurge 1 075 km până la vărsarea în Marea Neagră. Este cel mai lung fluviu din Europa Centrală — 2 860 km în total — și al doilea ca debit din Europa, după Volga.
Debitul mediu la Orșova este de aproximativ 5 550 m³/s, crescând la circa 6 400 m³/s la intrarea în deltă. Bazinul hidrografic acoperit în România: 232 000 km². Dunărea primește pe teritoriul țării afluenți majori din dreapta (Timok, deja înainte de Baziaș) și din stânga (Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret, Prut).
Defileu Cazanele Dunării: Sectorul Porțile de Fier — Cazane are o lungime de 144 km și adâncimi de până la 54 m, cel mai adânc punct al Dunării pe teritoriul României. Lacul de acumulare Porțile de Fier I, creat prin construirea barajului în 1972, are o suprafață de 700 km².
Mureșul — cel mai lung râu interior din România
Mureșul izvorăște din Munții Hășmaș (jud. Harghita), la altitudinea de 820 m, și parcurge 761 km până la vărsarea în Tisa, în Ungaria. Este cel mai lung râu care curge exclusiv (sau aproape exclusiv) pe teritoriul țării noastre — deși vărsarea se produce în afara granițelor.
Debitul mediu la Arad (aproape de frontieră) este de 168 m³/s. Bazinul hidrografic al Mureșului acoperă 27 890 km² în România. Principalii afluenți: Târnava Mare, Târnava Mică, Niraj, Arieș, Ampoi.
Oltul — râul care traversează Carpații
Oltul este remarcabil prin traseul său: izvorăște în Munții Hășmaș (la 1 050 m altitudine), traversează transversal Carpații Meridionali prin Defileul Oltului (sectorul Turnu Roșu — Cozia), și se varsă în Dunăre la Turnu Măgurele. Lungimea totală: 615 km. Debit mediu la vărsare: 185 m³/s.
Traseul său include câteva lacuri de acumulare majore — Lotru, Turnu, Bradu, Gura Lotrului, Cornet, Arcești, Ioneșți — parte dintr-un sistem hidroenergetic proiectat în deceniile 6–8 ale secolului trecut.
Siretul — cel mai mare afluent de stânga al Dunării în România
Siretul intră în România din Ucraina și parcurge 726 km până la vărsare, la Cosmești (jud. Galați). Bazinul hidrografic al Siretului pe teritoriul românesc: 42 890 km² — cel mai extins din țară după Dunăre. Debitul mediu la vărsare: 220 m³/s.
Afluenții principali: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Buzău. Bistrița este notabilă prin acumularea Bicaz — Lacul Izvorul Muntelui (33 km lungime, cel mai mare lac de acumulare din România ca volum).
Prutul — granița naturală cu Republica Moldova
Prutul formează granița orientală a României pe o lungime de 681 km, de la Oroftiana (jud. Botoșani) până la confluența cu Dunărea la Reni. Debitul mediu: 85 m³/s. Pescuitul pe Prut este reglementat bilateral, cu zone comune pentru specii migratoare — somn, știucă, crap sălbatic.
Date comparative — principalele râuri
| Râu | Lungime (km) | Debit mediu (m³/s) | Bazin hidrografic (km²) | Vărsare |
|---|---|---|---|---|
| Dunărea | 1 075* | 6 400 | 232 000 | Marea Neagră |
| Siret | 726 | 220 | 42 890 | Dunărea (Galați) |
| Prut | 681 | 85 | 10 990 | Dunărea (Reni) |
| Mureș | 761** | 168 | 27 890 | Tisa (Ungaria) |
| Olt | 615 | 185 | 24 050 | Dunărea (Turnu Măgurele) |
| Argeș | 350 | 60 | 12 550 | Dunărea (Budești) |
| Jiu | 331 | 90 | 10 080 | Dunărea (Corabia) |
* pe teritoriul României; ** lungime totală inclusiv sectorul din Ungaria
Regimul hidrologic sezonier
Râurile de munte au debite maxime în mai–iunie, când topirea zăpezilor din zona alpină se suprapune cu precipitațiile de primăvară. Râurile de câmpie ating viiturile principale în martie–aprilie. Perioadele de etiaj (debite minime) sunt, de regulă, august–septembrie pentru râurile din sud și vest, respectiv august–octombrie pentru cele din est.
Dunărea înregistrează debite maxime în mai–iulie și minima absolută în septembrie–octombrie, cu variații semnificative în funcție de condițiile din bazinul superior (Austria, Germania, Slovacia).